Scufița Roșie a pornit spre bunica prin pădure. Singură? I s-a alăturat un lup. Unul adevărat? Foarte adevărat. Și ce s-a întâmplat? Păi, știi bine. Și bunica? Și pe ea... Dar vânătorul, nu-i așa că… A sosit și totul s-a terminat cu bine. Și asta se joacă aici? Cum să nu! Nu e prea înfricoșător? E un spectacol în care poți râde de ceea ce te sperie! Ce bine! Și ce înseamnă operetă? Operă pentru cei mici. E numită așa pentru că povestea este spusă prin cântec. Uau! Și… Psss! Începe!
Scufița Roșie a pornit spre bunica prin pădure. Singură? I s-a alăturat un lup. Unul adevărat? Foarte adevărat. Și ce s-a întâmplat? Păi, știi bine. Și bunica? Și pe ea... Dar vânătorul, nu-i așa că… A sosit și totul s-a terminat cu bine. Și asta se joacă aici? Cum să nu! Nu e prea înfricoșător? E un spectacol în care poți râde de ceea ce te sperie! Ce bine! Și ce înseamnă operetă? Operă pentru cei mici. E numită așa pentru că povestea este spusă prin cântec. Uau! Și… Psss! Începe!
Un magazin alimentar se transformă în terenul de luptă al angajaților: promoțiile se succed neîncetat pentru a ține pasul cu supermarketurile, iar de la șef până la lucrătorii la raft, toți se străduiesc să mențină aparențele. În timp ce marfa putrezește, moralul scade, iar magazinul se transformă într-o tabără de supraviețuire care se apropie tot mai mult de absurd. Afacerea e cu siguranță în pragul falimentului, însă mai poate fi salvată demnitatea umană? Sau e pe lista de reduceri?Sezon mort. O satiră socială amară și o tragedie umană, două la preț de una – acum la ofertă.
Un one-woman show cu actrița Kézdi ImolaActrița Imola Kézdi ne oferă un one-woman show genial și distractiv, „Shirley Valentine”.În rolul lui Shirley, actrița distinsă cu premiul Jászai Mari și laureată cu premiul UNITER, cunoscută pentru interpretarea celor mai mari roluri dramatice din literatura mondială în piesele lui Cehov, Ibsen și Shakespeare, Imola Kézdi vorbește liber și deschis despre opresiune, feminitate și trecerea timpului, folosindu-și umorul și inteligența unică pe scenă.Piesa de teatru semnată de Willy Russell, care a fost premiată de mai multe ori, este o monodramă plină de căldură și umor strălucitor. Shirley – cu numele dinaintea căsătoriei: Valentine, iar cel de după căsătorie: Bradshaw – este o femeie casnică din Liverpool, mamă a doi copii, care într-o zi primește un bilet de avion către Grecia, fapt ce îi schimbă radical viața.Spectacol al Companiei de Teatru din Arad
Deși inițial a fost interzis, romanul NIMIC a devenit ulterior bibliografie obligatorie pentru elevi. NIMIC vorbește despre acele lucruri incomode, sensibile și greu de articulat din viața adolescenților. Pentru că despre unele lucruri trebuie vorbit, chiar dacă par a fi niște nimicuri. Cartea scriitoarei Janne Teller, apărut în anul 2000, a stârnit mari controverse. Ce anume trebuie să conțină o scriere pentru a provoca într-o asemenea măsură? Textul atinge întrebări fundamentale pentru adolescenți, despre negocierea viziunilor asupra lumii, chestionarea conceptelor morale și experimentarea propriei puteri și neputințe. În cele din urmă, însă, toată lumea trebuie să răspundă la întrebarea: ce este important în viață?
Este povestea unei prietenii aparte. A gratiilor care limitează, pe care le moștenim, pe care ni le creăm, în spatele cărora ne ascundem pentru a ne proteja, și care lasă urme. Dar este și o poveste despre libertate. Despre copilărie, vise, cerul infinit și dorința de a zbura. În centrul spectacolului inspirat din romanul omonim al lui William Wharton se află prietenia și maturizarea a doi băieți care, la prima vedere, nu au nimic în comun. Dorința lui Birdy de a zbura și fascinația pentru păsări închid un suflet sensibil într-o colivie a propriei minți și îl fac incapabil să accepte brutalitatea existenței. Al, în schimb, încearcă să evadeze din colivia sărăciei, a violenței și a unui destin moștenit, dar ajunge prizonier în propria minte, profund marcat de ororile trăite în război.Vor reuși cei doi băieți, prin trecutul lor comun, prietenia lor și prin redescoperire reciprocă, să se regăsească pe sine și, în cele din urmă, să devină liberi?
Un magazin alimentar se transformă în terenul de luptă al angajaților: promoțiile se succed neîncetat pentru a ține pasul cu supermarketurile, iar de la șef până la lucrătorii la raft, toți se străduiesc să mențină aparențele. În timp ce marfa putrezește, moralul scade, iar magazinul se transformă într-o tabără de supraviețuire care se apropie tot mai mult de absurd. Afacerea e cu siguranță în pragul falimentului, însă mai poate fi salvată demnitatea umană? Sau e pe lista de reduceri?Sezon mort. O satiră socială amară și o tragedie umană, două la preț de una – acum la ofertă.
Este povestea unei prietenii aparte. A gratiilor care limitează, pe care le moștenim, pe care ni le creăm, în spatele cărora ne ascundem pentru a ne proteja, și care lasă urme. Dar este și o poveste despre libertate. Despre copilărie, vise, cerul infinit și dorința de a zbura. În centrul spectacolului inspirat din romanul omonim al lui William Wharton se află prietenia și maturizarea a doi băieți care, la prima vedere, nu au nimic în comun. Dorința lui Birdy de a zbura și fascinația pentru păsări închid un suflet sensibil într-o colivie a propriei minți și îl fac incapabil să accepte brutalitatea existenței. Al, în schimb, încearcă să evadeze din colivia sărăciei, a violenței și a unui destin moștenit, dar ajunge prizonier în propria minte, profund marcat de ororile trăite în război.Vor reuși cei doi băieți, prin trecutul lor comun, prietenia lor și prin redescoperire reciprocă, să se regăsească pe sine și, în cele din urmă, să devină liberi?
A fost odată ca niciodată un sat micuț în mijlocul Africii. Acolo trăia o mamă cu cei trei fii ai ei. Erau săraci lipiți pământului. Aveau totuși ceva: părul frumos a mamei, negru ca pana corbului, atât de lung încât împânzea tot satul de la un capăt la altul. Părul acesta i-a salvat din toate nenorocirile: când le era foame, îl foloseau drept năvod, când se plictiseau, săreau coarda cu el, când ploua, pur și simplu se adăposteau sub el. Însă, într-o bună zi, băieții au crescut și-au pornit în lume să-și încerce norocul… Oare părul mamei îi va ocroti în continuare?Spectacolul nostru vorbește despre iubirea necondiționată și caută răspunsul la întrebarea: cum să iubești bine? Mama Badu trebuie să învețe să nu-și sufoce copiii cu dragostea ei, la fel cum cei trei băieți trebuie să învețe că despărțirea de casă nu înseamnă uitare – și că sunt momente când trebuie să îndrăznim să îi cerem din nou ajutorul mamei.Spectacol nonverbal recomandat copiilor peste 5 ani.
După izgonirea din Paradis, Adam, însoțit de Lucifer, pornește într-o călătorie simbolică prin istoria omenirii, dezvăluind profunzimile sufletului uman, la granița dintre decadență și evoluție. Omul părăsește Paradisul și trece prin Egiptul antic, Grecia, Roma, Imperiul Bizantin, Paris, Marea Britanie, Era Glacială și Viitor – iar Purcărete îi ghidează pe spectatori printr-o incursiune în timp. „Tragedia omului” își păstrează prospețimea, iar mesajul său rămâne valabil – „toate-s vechi și nouă toate”.
„În opera lui Aristofan Păsările, doi bărbați epuizați de viața trăită într-un război fără sfârșit, construiesc împreună cu păsările Cetatea Cucului din Nori, prima utopie din istoria artei. După 2500 de ani, noi trăim tot într-un război care parcă nu are sfârșit, ci își schimbă doar forma și spațiul geografic, suntem obosiți, subjugați și visăm doar la utopia noastră. Ce se va întâmpla? Oare se poate construi după toate acestea o lume unde toți suntem egali, unde nu este război, nu există lupte? Și dacă da, de ce nu o putem realiza?” (Kokan Mladenović)
„Îmi amintesc exact ziua în care am auzit pentru prima dată de Cseh Tamás. Eram elev. De atunci, îi atribui una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării mele personale. În timpul studiilor pentru master, mi-am adunat curajul de a cânta melodiile lui. De aici a apărut «Zbor adânc». O chitară, un microfon, un cântăreț – într-un singur loc, timp de o oră.” - Jancsó Előd„Hai, Zsuzsika, cred că aș putea cânta la teatrul tău, ar fi un mare spectacol. Este scena, sus sunt decorațiuni de carnaval, jos o masă de restaurant și un scaun. Eu stau pe acel scaun și privesc și aș putea face orice. […] Lumea va simți că încep să cânt într-o gamă vocală aparte, țara între timp, pâş-pâş-pâş, se ridică, eu nu voi începe să cânt, desigur, dar tensiunea va crește din ce în ce mai mult și vom zbura cu toții în loc. «Zbor adânc». Acesta ar fi titlul.” - Csengey Dénes – Cseh Tamás: „Zbor adânc”